Un nebun pe care-l doare
Un nebun neînțeles
Ori creează ori el moare.
Nu prea are de ales.
Un nebun tot râs de lume
Că nu e la fel ca toți,
Urcă trist încet pe culme
Printre tonți și idioți.
El își vede în tăcere
De nebuna lui povară.
El din răni și din durere,
Mișcă lumea. Să nu-l doară.
Așa s-anesteziază,
Uită pentru clipe mici.
Ochii triști și-i luminează,
Se desparte de-a lui frici.
Singurătatea îl apasă.
Vrea să piară mai mereu.
Dar ceva încă nu-l lasă,
El creează. Nebun și greu.
29 august 2017
Anastasia Popescu
VULPEA 