Poezii

Rădăcini

Oameni fără rădicini. Le-au uscat printre străini.Ca un pom într-un ghiveci,Te sădești atunci când pleci.Tai cu greu ce-a tot crescut,Ce-a-nflorit și ce-a născut.Rupi, usuci și lași să doară.Crezi, e calea cea ușoară.Dar copacii nu prea cresc,Fără radicini - pieresc.Fără de pământul care,L-au iubit și acuma-i doare.Ți-ai rosti cu dor cuvântul,Unde-i mama și pământul. Unde împletite sunt,Rădăcinile de… Continue reading Rădăcini

Poezii

Plouă cu dor

Plouă-n frunze îngălbenite, Umezește inimi, case. Dezbracă pomii de veșminte. Totul moare, se descoase. Numai dorul meu tot crește, Se revarsă cald din mine. Ca o pâine ce dospește, Ca un zumzăit de-albine. Grijuliu îmi țese drumuri, Pân' acasă, pân' la mama. Închid ochii - simt parfumuri, Cum miroase-acasă toamna. Anastasia Popescu 8 decembrie 2017