blog de Anastasia Popescu
Anna Casian – Musteață, mama a doi copii, Cecilia (în octombrie va face 5 ani) și Stelian (în decembrie împlinește 4 ani) și autoarea blogului SuntMamă.com. La 3 ani, fiul ei a fost diagnosticat cu cancer și în acel moment lumea pe care o cunoștea Anna de până atunci, s-a prăbușit. Și pentru că de… Continue reading Anna Casian – Musteață despre cancerul fiului său: „A fost greu, a fost îngrozitor, a fost o durere imensă, despre care eu am ales să scriu ”
Ce urmează după durerea despărțirii de țara în care te-ai născut? Începi să vezi partea plină a paharului, să descoperi confortul de-a fi acolo unde ești. Începi să compari cum e în Moldova și cum e în noua ta țară, să faci o listă în capul tău cu „de ce e mai bine aici” și… Continue reading #Jurnal De Emigrant (Ep. 6) Cu mintea și inima pe două continente
O carte cu multă durere. Asta e ceea ce pot spune despre „Grădina de sticlă” de Tatiana Țîbuleac. Un roman rupt din perioada sovietică, care mi-a amintit de multe lucruri din copilăria mea (deși m-am născut după independență). Unele probleme descrise aici și astăzi se mai lasă simțite, îndeosebi polemicile legate de limbă și lupta… Continue reading „Grădina de sticlă” de Tatiana Țîbuleac
Sfaturi! Multe sfaturi despre cum să îți crești copilul. Începi să le auzi de când ești gravidă, dar „starea” se acutizează după ce naști. Toți se simt oarecum datori să te învețe cum să fii mamă, cum și cu ce să-l hrănești, cum să-l îmbraci, cum și cât de des să-l scalzi, când să-l scoți… Continue reading Lasă-l să plângă că nu i-a fi nici dracu!
Întrebarea asta m-a urmărit mereu. Și dubii. Cu carul. Mai întâi mă trăsnește ideea, apoi euforia că „ce mai chestie mi-a venit în cap”, apoi din surplus ăsta de energie fac primul pas. După care vine frica și dubiile. Dar dacă nu? De ce cred că sunt în stare s-o fac? Dar cine sunt eu… Continue reading Cine sunt eu ca să-mi reușească?
"Copilul e sensul vieții mele!" am auzit asta de multe ori ieșind din gura părinților cu multă mândrie. Mi s-a spus și mie "Tu ești sensul vieții mele, tu ești tot ce am", dar pe mine asta nu m-a înduioșat în nici un fel și nici nu m-a făcut să mă simt iubită sau valoroasă. Ba… Continue reading Povara “Tu, copile, ești sensul vieții mele”
Nașterea pentru mine a fost o traumă. Din acest motiv am evitat atât timp să scriu despre asta. Chiar și acum aproape 3 ani când am organizat protest în fața Institutului Mamei și Copilului alături de alte mame care au avut de suferit în urma grosolăniei și incompetenței unor cadre medicale, apoi am pornit o… Continue reading #CumAmNascut acum 3 ani. Am fost stoarsă de bani și am fugit din maternitate neexternată
Tu crești atât de repede, iubirea mea. Te-am urcat ieri în carusel și urmăream emoționată cum dispari din câmpul meu de vedere și apoi revii. Am închis ochii și am lăcrimat. De când ai venit pe lume te-am urcat într-un carusel, căci de fapt asta am făcut. Și te învârți fericit acolo, cu zâmbetul până… Continue reading Tu crești atât de repede
Eu nu-mi doream copii. Nici soțul meu nu-și dorea. Nu deocamdată. Într-o zi de noiebrie am fost spitalizată, operată de urgență și după ce mi-am revenit din anestezie doamna medic mi-a spus: „Dacă vrei copii în viața asta, te sfătuiesc să încerci să îi faci acum, pentru că ai puține șanse”. Aveam 21 de ani,… Continue reading Despre decizia de a avea un copil sau când viața îți dă planurile peste cap
Operațiunea „Olița” la noi s-a soldat cu o serie de eșecuri și apoi reușite. Am început să-l pun pe Cosmin la oală pe la vreo 8 luni. Așa spun „experții” la noi, când stă bine pe fund, „trebuie” pus copilul la oală. Într-o lună cam am ajuns să mă laud că Cosmin face doar la… Continue reading Călătoria lui Cosmin de la scutece la oliță
