
– Tu ce plăceri ai în viață? Care sunt sursele tale de plăcere la moment?
– Mmmm… Mâncarea.
– Și încă?
– Mâncarea.
– Pe lângă ea?
Și aici monologul meu interior a luat sfârșit pentru că în momentul în care s-a petrecut aveam cu 15 kg în plus și nici o altă sursă de plăcere. Rămăsesem fără lucrul și proiectul meu în care am depus mult suflet și care îmi provoca multă plăcere, fără oamenii dragi, nu mai puteam citi și nici să scriu, deși asta e una dintre marile mele plăceri și metode de relaxare. Mâncarea era tot ce mă mai făcea să mă simt vie.
Mâncarea este probabil cea mai rapidă și accesibilă sursă de plăcere pentru mulți dintre noi. Iar în acest caz devine o adicție pentru că nu mai mănânci ca să trăiești, ci trăiești pentru a mânca. Omul are nevoie de plăceri în viață, altfel ea devine insuportabilă. Astfel oamenii încep să mănânce mult, să consume alcool în exces, droguri. Pentru că asta e la îndemână. Iar efectele adverse ale obezității nu sunt departe de cele asociate consumului excesiv de alcool de exemplu.
Din adolescență am avut forme generoase, atât de slabă pe cât mi-aș fi dorit nu am fost niciodată. Mâncam mult, combinam greșit, mâncam târziu, mai că nu făceam efort fizic. Da, alții fac la fel și sunt slabi, dar asta nu e despre mine. Ca să mă mențin în formă trebuie să duc o evidență regulată la ce și cât mănânc. În caz contrar kilogramele se pun înapoi și asta mi-a demonstrat luna petrecută în Moldova după care am revenit cu aproape 4 kilograme în plus în SUA.
Deși toți de prin jur mă speriau că în SUA o să mănânc doar hamburgheri și cartofi pai și că o să mă fac de două ori mai mare. A fost exact pe dos. De la tot stresul emigrării 10 kg s-au topit de pe mine fără nici un efort din partea mea. Încă 5 au fost efortul meu.
Am o lună de când m-am întors în SUA și tot de atâta timp mă apuc din nou de slăbit, abia acum am găsit puteri și motivație. Pentru că din nou m-am întrebat „eu ce plăceri am în viață, înafară de mâncat?”, dacă nu știu să-mi răspund e cazul să le caut și atunci găsesc puteri să-mi controlez modul în care mănânc. Pentru că nu te poți priva de ceva fără ca să-ți oferi ceva în schimb. Pentru mine kilogramele care încep să se adune sunt un indicator clar că merg în direcția greșită și atunci merg să caut alte plăceri. De exemplul azi am scris acest articol și am citit și am savurat în liniște și singurătate un ceai de trandafir. Iar dacă mă trage spre frigider, mă întreb iar „eu ce plăceri am în viață?”.
A.P.